Ce suntem?

Ce suntem?

Ce este ploaia? Plansul ne-ncetat
Al Bunului Iisus indurerat
Ca prea devreme l-am uitat
Si ne-am pornit pe cercetat:
“E lung Pamantul… ba e lat”.

Ne-adapostim sub vechi umbrele
Cand sufletul ne este adapost
Strangem comori si case si avere,
Iar cand privim in urma-i tot anost.

Ne-adapostim pe sub biserici
Si aratam ca suntem darnici;
Cui oare? Poate doar la clerici
Caci Domnului nu-i plac fatarnici.

Si ne-mbuibam, uitand de strana
Si ne-mbracam, sfidand natura,
Uitam ca sufletul ne este hrana
Uitam ca trupul este-mbracatura.

Dar vine-o vreme cand platesti
Si lasi comori cu molii si rugina.
Spre Bunul Dumnezeu gandesti
Si inima-ti tresalta spre lumina.

Caci Domnul este bun si iertator
Si se arata-ndurator
Celor Ce-L cheama-n ajutor.

Arsenie Boca-un sfant intre oameni

“Parintele Arsenie este chivotul care ne-a despartit Iordanul, este Moise care ne-a despartit Marea Rosie. Dar este de trebuinta ca o mana de preoti, o mana de oameni, sa avem indrazneala si sa ne asumam destinul neamului, destinul poporului insetat de Dumnezeu. Daca ne vom arata netrebnici la ceasul acesta de rascruce, atunci destinul neamului nostru care si asa este compromis, si asa este sub obroc, va fi spulberat pe toate ‘strazile’ lumii care ne asteapta si ne imbie.”

“28 nov. 2003 – Parintele Vasile Vlad (la mormantul Parintelui Arsenie Boca)”

Un citat care, cred eu, ar trebui sa ne determine semne de intrebare... multe...